De ce creştinii catolicii nu sărbătoresc Paştele la aceeaşi dată cu creştinii ortodocşi?

O problemă foarte controversată în sânul Bisericii creştine a fost şi este încă: data serbării Paştelui. Aceasta se datorează, în primul rând, decalajului care există între Paştele catolic şi Paştele ortodox, fapt care nemulţumeşte sau surprinde pe foarte mulţi credincioşi.

Pentru a lămuri acest lucru este bine să ştim că cea mai veche şi totodată cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, Paştele, a fost sărbătorit încă de la începuturile creştinismului în mod diferit, existând în Biserica veche mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi Paştelui. Aceste diferenţe au dat naştere la numeroase discuţii şi controverse, care aveau să meargă uneori până la adevarate schisme sau rupturi între Bisericile locale, mai ales în cursul secolului al II-lea.

O uniformizare a datei Paştelui a încercat să introducă, în toată lumea creştină, primul conciliu ecumenic ţinut la Niceea în anul 325. Părinţii acestui sinod au hotarât cu privire la data Paştelui urmatoarele:

Paştele se va sărbători totdeauna duminica, această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline ce urmeaza echinocţiului de primăvară. Când această duminică coincide cu Paştele iudaic, Paştele creştin se va sărbători cu o săptămână mai târziu.

Această hotărâre a devenit general valabilă atât în Biserica apuseană cât şi în cea răsăriteană, fiind respectată cu rigoare în toată lumea creştină.

În secolul al XIII-lea şi al XIV-lea, calendariştii apuseni şi răsăriteni (ca Roger Bacon, Nichifor Gregoras, Issac Arghiros, Gheorghe Ghemist Pleton şi Nicolae Cusanos) au constatat că împărţirea anului după calendarul iulian, pe care îl folosea şi Biserica, era greşită. Acest calendar alcătuit de astronomul alexandrin Sosigene în anul 46 î.C., pe vremea împăratului Iuliu Cezar (pentru care a şi fost numit "calendar iulian"), neglija o mică diferenţă de 11 minute şi 15 secunde pe an, diferenţa cu care anul civil sau calendaristic era de fapt mai lung decât cel astronomic şi cu care, deci, calendarul rămânea în urmă în fiecare an. Prin urmare, la fiecare 128 de ani, calendarul rămânea în urma celui astronomic cu o zi, iar la 384 ani cu 3 zile.

În secolul al XVI-lea, diferenţa dintre echinocţiul real (astronomic) de primăvară şi cel ipotetic (21 martie al calendarului iulian) ajunsese la 10 zile, ceea ce făcea ca data Paştelui să se calculeze greşit. Această greşeală a calendarului iulian a fost îndreptată în Apus prin reforma "gregoriană", a calendarului realizat în timpul papei Grigore al XIII-lea, în 1582, cu concursul astronomului italian Luigi Lilio. S-au suprimat mai întâi cele zece zile cu care anul civil rămăsese în urma celui astronomic, ziua de 5 octombrie 1582 devenind 15 octombrie, aducându-se astfel echinocţiul real de primăvară la 21 martie, cum era în epoca primului conciliu ecumenic. În al doilea rând, s-a făcut un sistem de corecţie a calendarului, care asigura pentru o perioadă mai mare de timp (cel putin 3400 ani) coincidenţa anului civil cu cel astronomic.

Îndreptarea calendarului prin reforma "gregoriană" a fost aplicată treptat în cursul secolelor XVI-XVIII de toate Bisericile şi statele catolice şi protestante din occident. Bisericile ortodoxe n-au acceptat însă reforma "gregoriană" din secolul al XVI-lea pentru motive de ordin confesional, socotind-o o unealtă a propagandei catolice de prozelitism, menţinând mai departe calendarul iulian, care de aici înainte se va numi calendar pe stil vechi. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât dupa 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Începând de la sfârşitul secolului trecut şi până după primul război mondial, stilul nou a fost adoptat oficial în viaţa civilă din toate statele popoarelor ortodoxe: în Bulgaria şi Rusia în 1918, în Serbia şi România în 1919 şi în Grecia în 1923. Atât faptul acesta cât şi nevoia de uniformizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi Bisericile ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor bisericesc. În acest sens Congresul interortodox ţinut la Constantinopol în anul 1923, a hotărât îndreptarea calendarului şi în Bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei Biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecţiei calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paştelui în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze dupa calendarul iulian, până când toate Bisericile Ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

În urma acestui Congres, au trecut la noul calendar (cu excepţia sărbătorii Paştelui) Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, Biserica Română, Bisericile din Grecia şi Albania, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, Mitropolia Ortodoxă din Cehoslovacia şi Biserica Ortodoxă din Finlanda şi Polonia, iar Patriarhia de Ierusalim, Biserica Rusă, Biserica Sârbă şi Muntele Athos au rămas la vechiul stil, adică la calendarul iulian.

Deşi au rămas consecvente hotărârii primului cunciliu ecumenic, în ceea ce priveşte calculul pascal, între Biserica catolică şi protestanţi şi între Biserica ortodoxă sunt şi astăzi diferenţe calendaristice date de decalajul dintre cele două calendare, diferenţe ce vor putea fi înlaturate abia atunci când cele trei Biserici ortodoxe ramase pe stilul vechi se vor hotărî şi ele să adopte calendarul îndreptat, conform datelor exacte ale ştiinţei astronomice, calendar folosit acum nu numai de tot restul lumii creştine ci şi de aproape toată lumea civilizată.

Thomas Fritzgerald, director al Unităţii I din cadrul CEB, considera că deosebirile privind data Paştelui constituie "un scandal intern" pentru religia creştină şi de aceea trebuie continuate demersurile pentru rezolvare: "Nu este deloc uşor, însă, cel puţin, există o sensibilizare în legătură cu această problemă. Este preferabil să avem o celebrare unică a Învierii Domnului, marea sărbătoare a Bisericii, sărbătoare a reconcilierii şi unităţii, decât să avem mai multe date pentru acelaşi eveniment".

15 aprilie 2009

Pr. Adrian Blăjuţă

309 vizualizări

© 2009 - 2010: Parohia Romano-Catolică "Fericitul Ieremia" Bacău
Str. Digu Bârnat, 4, 600349-Bacău; tel. 0234/577471; e-mail: pfibacau@gmail.com