| |
|
|
|
Semnificația zilelor dinaintea Paştelui
În acest an, Biserica Romano-Catolicã celebreazã în perioada 1-3 aprilie, cele trei zile sfinte care precedã marea sãrbãtoare a Paştelui. Aceastã perioadã mai poartã numele de "triduum pascal" şi are o importanțã deosebitã, pregãtind pentru sãrbãtoarea Învierii Domnului. Prin celebrãrile din aceste zile se face prezent şi se împlineşte misterul Paştelui, adicã trecerea lui Isus Cristos la Dumnezeu Tatãl. Joia Sfântã Joi dimineața are loc începând cu ora 10.30 Liturghia crismei (uleiurilor), pe care o celebreazã episcopul împreunã cu toți preoții sãi în catedrala mare din Iaşi şi în care sunt binecuvântate uleiurile, aceastã Liturghie fiind ca o manifestare a unitãții preoților cu episcopul lor. Preoții din toatã dieceza vor fi în jurul episcopului, moment în care îşi vor reînnoi fãgãduințele din ziua hirotonirii. În cadrul sfintei Liturghii se vor sfinți uleiurile pentru cei care urmeazã a fi botezați, pentru cei ce vor primi sacramentul sfântului Mir şi pentru bolnavi. Uleiurile noi sfințite vor fi împãrțite bisericilor parohiale; cele vechi vor fi arse împreunã sau vor fi puse în candela de la preasfântul sacrament. Credincioşii vor primi explicații asupra folosirii uleiurilor sacre şi a eficacitãții lor în viața creştinã. Cu Liturghia de searã (Liturghia Cinei Domnului) din Joia Mare, Biserica începe triduumul pascal şi cinsteşte Cina cea nouã când Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i pe ai sãi pânã la sfârşit, şi-a oferit lui Dumnezeu trupul şi sângele sãu sub speciile pâinii şi vinului şi le-a dat apostolilor sã le ia şi, sub aceeaşi specie a simbolului, a poruncit sã le ofere succesorilor lor în preoție. Euharistia, Preoția şi porunca Domnului de iubire fraternã vor sta în centrul atenției în cadrul sfintei Liturghii a Cinei Domnului. În cadrul acesteia are loc ritul "spãlãrii picioarelor", rit prin care este amintit gestul de umilințã profundã a lui Isus Cristos care a spãlat picioarele celor 12 apostoli la Cina cea de Tainã. Sfânta Împãrtãşanie este mutatã într-un altar lateral, iar credincioşii îl vor adora pe Cristos şi vor medita la pãtimirile sale, rând pe rând, toatã noaptea. Vinerea Sfântã Vinerea Mare este ziua în care a fost jertfit Cristos. Biserica, privind şi adorând crucea Domnului şi Mirelui ei, comemoreazã naşterea sa din coasta lui Cristos întins pe cruce şi mijloceşte pentru mântuirea întregii lumi. Dupã o tradiție foarte veche Biserica nu celebreazã Liturghia în ziua aceasta. Sfânta Împãrtãşanie se distribuie credincioşilor numai în cadrul celebrãrii Patimii Domnului. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici fețe de altar. Celebrarea Patimii Domnului se compune din trei pãrți: liturgia cuvântului, adorarea crucii şi distribuirea sfintei Împãrtãşanii. În cadrul liturgiei cuvântului se proclamã patima Domnului Isus Cristos dupã sfântul Ioan. Vinerea Mare este zi de post şi de abstinențã. Sâmbãta Sfântã În aceastã zi, Biserica, stând la mormântul Domnului, mediteazã pãtimirea şi moartea sa. Nu se celebreazã sfânta Liturghie; altarul nu are nimic pe el pânã dupã vestirea solemnã a Învierii, când se dã loc bucuriei pascale. Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tãcere. Ca sã fie ilustrat misterul Sâmbetei Sfinte, poate fi propusã credincioşilor spre venerare imaginea lui Cristos rãstignit sau pus în mormânt, imaginea lui coborât în iad sau o imagine a sfintei Fecioare Îndureratã. Noaptea Sfântã Conform unei tradiții foarte vechi, noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ținând în mâini candele aprinse, sã fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptã pe stãpânul lor sã se întoarcã, pentru ca atunci când va sosi, gãsindu-i veghind, sã-i aşeze la masã. Privegherea din aceastã noapte este astfel orânduitã încât, dupã o scurtã ceremonie a luminii (partea întâi a acestei privegheri), sfânta Bisericã sã mediteze lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a sãvârşit pentru poporul sãu de la început, încrezãtoare în cuvintele şi promisiunile lui (partea a doua, sau liturgia cuvântului), pânã când, apropiindu-se ziua Învierii, împreunã cu cei proaspãt renãscuți prin Botez (partea a treia) este invitatã sã ia parte la masa pe care Domnul a pregãtit-o poporului sãu prin moartea şi învierea sa (partea a patra). Întreaga celebrare a privegherii pascale are loc la noi, la biserica "Fericitul Ieremia" începând cu ora 22.00. La finalul sfintei Liturghii se va merge în procesiune cu lumânarea pascalã, simbolul Învierii lui Cristos pe strãzile oraşului. Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânãrii pascale şi a celorlalte lumânãri, preconiul pascal (o cântare specialã adresatã lui Cristos, lumina lumii), lecturi multe din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea fãgãduințelor de la Botez, împãrtãşirea credincioşilor - stau în centrul atenției acestei nopți sfinte. Ziua de Paşti Liturghia zilei de Paşti se celebreazã cu mare solemnitate. În locul actului penitențial (recunoaşterea vinovãției), se face stropirea cu apã binecuvântatã în noaptea precedentã pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascalã este pusã lângã amvon sau lângã altar şi rãmâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrãrile liturgice mai solemne ale acestui timp, adicã la Liturghie, la Laude şi la Vespere, este aprinsã, pânã în duminica Rusaliilor. Începând din ziua de Paşti, în loc de Îngerul Domnului, se spune "Bucurã-te, regina cerului". Adaptare dupã www.ercis.ro |
Breviar Online
|
|
© 2017 Parohia Romano-Catolică "Fericitul Ieremia" Bacău |
||
